România în proces de speciație culturală

Intensitatea disputelor politice din ultima vreme are la bază opinii consolidate cu privire la ce este moral și ce nu, adică adevăruri din punct de vedere subiectiv. Adevărurile nu se discută, nu sunt subiect potențial de relativizare. Dacă în primele decenii după căderea comunismului am avut o societate fără legi morale aplicate, acum oamenii au ales cu privire la ce e bine și ce e rău.

Există două grupuri ireconciliabile. Într-unul oamenii acceptă că o anumită pondere de hoție în construirea vieții personale este naturală, și o denumesc înțelepciune, adaptare la realitate (realitatea lor grupală extrapolată retoric ca a țării întregi). Acești oameni nu se vor recunoaște hoți. În celălalt grup aplicarea standardelor în esență creștine (să nu furi, etc) este mult mai puternică, nu furi nici măcar un ou, situațiile de neaplicare fiind considerate excepții, iar persoanele care încălcă regulile fiind eliminate din grup (nu mai sunt frecventate de către membri grupului).

Ce se întâmplă în interiorul primului grup este inteligibil printr-un model strict darwinian al omului, ce se întâplă în al doilea și prin interacția dintre cele două este inteligibil prin suplimentarea modelului darwinian, valabil pentru unele aspecte, cu un model spiritual al omului.

Dacă până de curând al doilea grup era neorganizat, după destructurarea spirituală din perioada comunistă, în ultimii ani el a devenit tot mai conștient de sine. În spațiul academic a fost reprezentat politic de ministrul Funeriu și echipa sa.

O dovadă empirică a existenței acestui conflict grupal sunt deciziile instituționale cu privire la plagiatul lui Ponta. Ieri o comisie tehnică a Consiliului Național de Etică, de la minister, a decis că Ponta nu a plagiat, statuând că este acceptabil moral să se copieze 80 de pagini fără citare în teza de doctorat. A mai declarat și că teza este comparabilă cu ce se scria în anii 2000. Rezultă că toate tezele în drept din acea perioadă includ plagiate de această amploare. Decizia de ieri este în contradicție cu decizia CNATDCU, pentru care Ponta a plagiat în mod evident și scandalos. Comisia CNATDCU include oameni din al doilea grup, care au alte standarde de moralitate. Este interesant de văzut care va fi decizia Comisiei de Etică a Universității din București. Aceasta va reflecta la ce standarde de moralitate dorim să ne situăm în viitor, pentru că unde ne situăm acum în medie știm - foarte jos.

Dacă nu este gestionat responsabil la nivel politic acest proces de selecție culturală se poate solda cu dezintegrarea teritorială a statului român, cu distribuirea zonelor de la sud și est de Carpați în CSI și restul în Uniunea Europeană. Nu poate exista un stat unitar cu două grupuri puternice având morale atât de diferite. Asigurarea coeziunii țării doar prin prezența bazelor NATO este cel mai nefericit scenariu pentru păstrarea identității noastre naționale.

Oamenii politici nu mai au nici un control asupra a ce se va întâmpla cu România în următorii ani. Vom asista la procese de auto-organizare socială și economică în baza conflictelor culturale locale susținute de grupuri civilizaționale globale opuse ca interese și mod de viață. Dacă România va mai exista sau nu în forma actuală nu mai depinde de noi. Pentru că noi nu mai existăm ca grup, nu mai avem un acord acceptat public cu privire la scopuri generale și mijloace acceptabile, suntem în proces de speciație culturală.

S-ar putea ca datorită acestor procese de evoluție culturală de scară mare standardele academice înalte să aibă viitor mai degrabă la Timișoara și Cluj, decât la București sau Iași, în pofida eforturilor personale ale liderilor academici actuali, în mod particular ale unor oameni de la București ca Marius Andruh sau Mircea Dumitru.