Nu locul ci modul

Nu locul ci modul

duminică, 15 martie 2015

Ce înseamnă specie în biologie pe înţelesul tuturor

(pe contributors aici: http://www.contributors.ro/cultura/ce-inseamna-specie-in-biologie-pe-intelesul-tuturor/ )

În acest text mi-am propus să popularizez câteva chestiuni de filosofia biologiei relevante pentru înţelegerea disputei creaţionism-evoluţionism şi a situaţiei dezvoltării biologiei ca domeniu ştiinţific. Problema pe care o abordez este cea a înţelesului cuvântului specie.

Din punct de vedere al biologiei cuvântul specie se referă la o familie de concepte care se pot grupa în două mari tipuri: tipul instrumental şi tipul natural.

Specia în sens instrumental (acronim SSI) se referă la organismele clasificate de către om în acelaşi grup (set, mulţime), în funcţie de nişte criterii, de nişte trăsături ale organismelor. Tipurile de SSI diferă în funcţie de tipurile de criterii folosite şi de metodele de aplicare a criteriilor folosite. Dintre disciplinele biologice taxonomia se ocupă de SSI.

Specia în sens natural (acronim SSN) se referă la niste entităţi care există în natură, nişte sisteme naturale formate din organisme aflate în interacţiune unele cu altele sau din populaţii de organisme aflate în interacţiune. Tipurile de SSN diferă între ele în funcţie de modul cum e conceput sistemul natural, în funcţie de tipurile de relaţii dintre organismele din aceeaşi specie considerate relevante şi în funcţie de faptul dacă se iau în considerare sau nu şi relaţiilor organismelor din aceeaşi specie cu organisme din alte specii, sau cu obiecte nevii din mediu. Dintre disciplinele biologice ecologia şi teoria evoluţiei se ocupă de SSN, iar sistematica încearcă să stabilească o legătură explicită între SSI şi SSN.

SSI sunt anterioare logic SSN, iar SSN este anterioară natural SSI. Adică:

·         pentru a putea cerceta o SSN am nevoie să ştiu deja că organismele din acea SSN fac parte din aceeaşi SSI. Populaţia de organisme este un concept absolut necesar pentru a gândi şi cerceta orice SSN, iar populaţia biologică este definită ca un sistem format din organisme din aceeaşi SSI.

·         actul de a clasifica organismele şi produce SSI este ulterior existenţei organismelor ca părţi din SSN, este activitate  umană, iar din punct de vedere biologic omul aparţine unei SSN.

Din punctul de vedere al filosofie biologiei atât actul de clasificare care produce SSI, cât şi actul de cercetare efectivă a naturii folosind conceptul de SSN sunt activităţi ştiinţifice care contribuie la crearea unui model teoretic al unui anumit domeniu al realităţii, cel al organismelor vii şi al sistemelor care le includ în structura lor. Anterioritatea logică a SSI asupra SSN reflectă metodologia cunoaşterii ştiinţifice, iar anterioritatea naturală a SSN asupra SSI reflectă conţinutul modelului teoretic creat de biologie ca ştiinţă.

Din perspectiva biologiei doar SSI au un caracter convenţional, în timp ce SSN au un caracter obiectiv, adică descoperim şi cercetăm aceste specii din natură, SSN fiind independente de activitatea noastră de cercetare. Dar din perspeciva filosofiei biologiei atât SSI, cât şi SSN sunt nişte constructe culturale, însă construite cu metode diferite de construcţie şi care au roluri diferite în teoriile ştiinţifice la a căror formulare contribuie.

Conţinutul teoriilor biologice care depind de SSI şi SSN poate să se schimbe atât datorită evoluţiei cunoaşterii ştiinţifice cu privire la SSI, cât şi a celei cu privire la SSN.

Teoria evoluţiei biologice se referă la felul cum se schimbă SSN în timp. Datorită evoluţiei biolgice nu poate exista un concept unitar de SSI pentru toate grupele de organisme (pentru că se schimbă mult criteriile relevante pentru clasificare), şi nici un concept unitar de SSN pentru toate grupele de organisme (pentru că relaţiile intraspecifice şi interspecifice se schimbă foarte mult). Teoria evoluţiei biologice evoluează ea însăşi în timp, şi datorită schimbării modului de gândire a SSI şi SSN. Acest proces este unul de evoluţie culturală şi nu are nici o legătură cu procesul de evoluţie biologică la care se referă teoria care evoluează cultural.

Până la Darwin şi Wallace SSI erau considerate tot una cu SSN. Faptul că puteam clasifica nişte organisme într-o SSI era considerat un indiciu suficient de bun că există o SSN în realitate corespunzătoare organismelor clasificate. Acest mod de gândire e tipic gândirii comune, dar pentru biologul contemporan reflectă o confuzie conceptuală. Această confuzie conceptuală este prezentă şi azi la toate persoanele fără formaţie biologică şi chiar la mulţi biologi care nu cunosc elemente de filosofia biologiei. Cei din urmă consideră că “specia este un concept comun pentru taxonomie, pentru ecologie şi teoria evoluţiei, când actualmente cele două înţelesuri, SSI şi SSN, indică un caz de omonimie. În timp ce pentru cineva interesat de SSI toate organismele sunt identice din punct de vedere al caracteristicilor lor esenţiale, diferenţele fiind neimportante, pentru cineva interesat de SSN ceea ce contează sunt mai degrabă diferenţele dintre organisme, singurele care permit explicarea performanţele lor diferite în dezvoltare, reproducere, etc.

Pe planul dezvoltării biologiei această confuzie este total contraproductivă, pentru că duce la neglijarea taxonomiei, cea care produce SSI, şi a sistematicii, care încearcă o legătură între SSI şi SSN, în avantajul disciplinelor care caută legile naturale de funcţionare a SSN, care dau explicaţii, permit unele predicţii şi susţin proiectarea managementul naturii. Consecinţele sunt incalculabile pe termen mediu şi lung, întrucât identificarea în natură şi cercetarea SSN şi a altor sisteme biologice mai complexe depinde de disponibilitatea expertizei avansate în domeniul SSI. Confuzia reflectă faptul că mulţi biologi nu au asimilat încă în profunzime conţinutul teoriei darwiniene, şi merg în siajul descoperirilor cercetătorilor din elita comunităţii mondiale, la al căror prestigiu se racordează, folosind însă din inerţie fie un aparat conceptual caracteristic gândirii comune, fie unul hidrid, cu elemente ştiinţifice şi elemente comune.


Cât despre interpretarea creaţionistă a creaţiei divine, în teoretizările actuale ea merge pe gândirea comună şi pe cea ştiinţifică predarwiniană, adică se referă la crearea organismelor din aceeaşi SSI considerate ca tot una cu SSN. E firesc să facă asta, pentru că ei se adresează unui public ţintă fără formaţie biologică serioasă. Biologii din avangarda acestei ştiinţe nu se mai ocupă cu aceste chestiuni de circa 150 de ani, chiar dacă din considerente explicabile de către sociologia ştiinţelor mulţi alţi biologi au încă un mod de gândire de acest gen.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu