Semnificația contribuțiilor de pe contributors

(pe contributors la: http://www.contributors.ro/fara-categorie/semnificția-contribuțiilor-de-pe-contributors)

Întîmplarea că săptămâna aceasta au picat alături două articole care acceptă ca bune de urmat două seturi de valori opuse (ateiste vs. religioase) este o bună oportunitate pentru a analiza semnificația contribuțiilor de pe contributors pentru agora românească.

Înainte de a vorbi despre contribuții să vedem ce putem spune la modul general despre autorii care le produc. Contribuțiile de pe contributors sunt produse gratuit de autorii lor, ceea ce arată că în termenii primei versiuni ai piramidei lui Maslow ei se află în stadiul de satisfacere a nevoilor de auto-realizare și rezolvă această problemă personală printr-o manifestare responsabilă (altruistă) a creativității. Se implică într-o dezbatare publică în scopul de a susține anumite valori în care cred și a schimba nivelul (o să precizez mai încolo ce înțeleg prin nivel) dezbaterii publice din România. În termeni manageriali asta e o strategie pro-activă de bussiness, adică acea strategie prin care o firmă încearcă să modifice mediul extern ca să își promoveze funcționarea proprie conform scopurilor organizaționale ale firmei. Asta înseamnă că autorii contributors au o anumită acumulare de capital din care își permit să investească în modificarea spațiului public (sunt cel puțin din clasa de mijloc în sens economic). Mai înseamnă și că nu fac parte din structuri organizaționale care le limitează posibilitatea de a interveni cu opinii în spațiul public (cu excepția unor contexte bine precizate sau pe vehicule media bine precizate). Nu sunt controlabili și nici nu vor să fie la schmb cu beneficii materiale (nu au nevoie de ele, pentru că au deja un capital, sau au un sistem de valori în care acumularea de bunuri materiale nu este un scop în sine).

Să vedem acum care este metoda de promovare a valorilor specifică platformei. Promovarea unor valori se poate face într-un text scurt ca acest articol pe căi retorice: prin apel la emoții (seducție, incitare) și prin argumentare rațională. Problema cu seducția (x-ulescu își cultivă grădina ca un bunicuț de treabă – poză în articol) și incitarea (x-ulescu a dat un pumn unui copilaș – link spre you-tube) este că după ieșirea din starea de ambalare emoțională pe care i-au indus-o omul nu se mai simte bine (disconfort în manipulare) și revenire la starea inițială (la opinia veche). Revenirea nu mai are nici o importanță practică dacă e prea târziu și a acționat deja folosind opinia indusă (de ex. a votat cum trebuie). Se cheamă că a picat de fraier. Dacă e foarte orgolios se va agăța de tot felul de argumente ca să își raționalizeze eroarea și cu greu va accepta că propoziția anterioară este adevărată. În cazul unei dezbateri publice on-line acțiunea se poate exprima printr-un comentariu grăbit (aprobat sau nu) sau printr-un like emoțional. Succesul poziției exprimate de acel obiect media în acest mod este însă doar episodic, nu de durată, cel puțin pe categoria de public care prin prisma piramidei lui Maslow a ajuns cel puțin la nivelul respectului de sine și de alții. Nivel jos al dezbaterii publice înseamnă să apelezi mai ales la seducție și incitare, nivel ridicat înseamnă să apelezi mai ales la argumente. Există un gradient al produselor media de la nivel jos la nivel ridicat.

Ceea ce este specific platformei contributors este predominanța argumentării ca metodă de persuasiune. Argumentele de pe platformă au un rol retoric, nu unul de investigare obiectivă, neimplicată, a consecințelor la care duc niște presupuneri considerate adevărate. Pe contributors nu sunt de interes analize detașate de tip filosofic, în care argumentul să fie urmat până la ultimele lui consecințe indiferent de consecințele la care duce, iar pe această cale chiar autorul să își schimbe propriile valori bune de urmat (gândire critică autoreferențială). Pe de altă parte, referirea la astfel de argumente realmente detașate poate fi folosită în structurarea argumentului retoric.

Acestea fiind zise, să vedem care sunt valorile promovate de autorii de pe contributors. Valorile comune sunt cele ale libertății politice (fără de care acest mod de autorealizare n-ar exista) și ale dialogului relaxat (fără de care discuțiile s-ar duce predominant în zonele metodelor de seducție și incitare). Dincolo de aceste valori formale, valorile substanțiale sunt diferite. Cineva poate susține opinii de stânga, altul de dreapta, unul ateiste, altul bazate pe valori creștine.

În momentul lansării la apă a articolelor se face cuplajul cu publicul comentator de pe contributors. Consumând articole de diferite facturi și perspective cititorii își pot forma o imagine asupra diversității valorilor care structurează proiectele umane în societate și a modului cum se poate argumenta pentru susținerea acelor valori. Publicul include și autorii contributors, care citesc articolelele altor autori, unii dintre ei exprimând valori total diferite. Ei pot comenta adoptând o strategie reactivă, în paralele cu cea proactivă adoptată în calitate de autori. Pot arăta consecințele raționale ale asumării acelor valori, sau pot arăta inadecvarea argumentelor prin care se susține acele valori, care uneori pot submina chiar valorile respective făcându-le necredibilă sinceritatea asumării. Și acesta este de fapt dialogul. Fiecare își poate da seama unde se plasează, cât de rațional este și cât de nerațional (ne-am plictisi teribil dacă am fi complet raționali). În cea mai mare parte a situațiilor autorii nu se cunosc personal între ei, nici cu editorii, și nici cu comentatorii articolelor. Dar întreg forumul funcționează ca o dovadă vie că există o comunitate de oameni cu valori formale comune: libertate și dialog.

Cunoscând diversitatea opiniilor și noi argumente oamenii acestei comunități își pot (can & may) ajusta chiar și valorile personale, exceptând pe cele formale care sunt criteriul de identitate pentru apartenența la comunitate. Cei care ajung să facă asta înseamnă că au depășit aplicarea doar a strategiilor reactive și proactive. Au ajuns la o strategie adaptativă de dezvoltare personală. Dar greu se schimbă valorile substanțiale, și rar. Să le schimbi prea des e superficialitate, să nu le schimbi deloc poate fi încremenire în proiect – în sensul folosit de dl. Liiceanu (dar nu în mod necesar, de vreme ce cuvântul caracter are conotații pozitive). Probabil că valorile substanțiale de un nivel global al vieții nu pot fi schimbate niciodată, ci doar cele de niveluri mai mici, instrumentale pentru nivelul global. Este esențial să nu punem presiune pentru schimbarea valorilor substanțiale ale altora (asta ține de respectul autorului față de alții), dar este esențial să le dăm public mijloacele necesare să și le schimbe dacă vor vrea ei asta (asta ține de respectul autorului față de sine). Rezultatul net este diversitatea valorilor publice asumate de către oameni în cunoștință de cauză, structurate în diverse feluri în viața fiecăruia pe baza unor temeiuri argumentative.

Semnificația contribuțiilor de pe contributors cu tot cu comentariile lor în această schemă de intepretare este următoarea: ele sunt obiecte culturale produse și consumate de membri unei comunități de oameni care cred în valoarea libertății politice, de expresie și a dialogului argumentat ca instrumente pentru a susține și tolera diversitatea valorilor substanțiale publice asumate în mod responsabil, în cunoștință de cauză.

Acesta text a fost un argument retoric pentru a susține utilitatea argumentării ca metodă. J (smile).